ePathology.ro

 

Primele publicaţii temeinice de anatomie patologică din literatura noastră aparţin aceleiaşi perioade; este vorba despre Raportul statistic şi ştiinţific despre autopsiile făcute în sala de autopsie de la Spitalul Colţea (Bucureşti, 1860), de S. Scheiber, şi despre Atlasul fotografic de anatomo-patologie (Bucureşti, 1870), publicat de C. D. Severeanu.

 

Catedra de anatomie patologică de la Facultatea de Medicină din Bucureşti a fost ocupată în 1872 de Emanuel Severin (1829-1893), care predase anatomia patologică la Şcoala Naţională din 1857. Ca şef de lucrări pentru autopsii şi anatomie patologică (histopatologie) era, din 1869, doctorul Samuel Scheiber (1834-1906), iar ca asistent, dr. Garotlid.

 

Lucrările practice se făceau tot la Spitalul Colţea, folosindu-se şi muzeul reorganizat şi modernizat de Izidor Kopernicki (1825-1891), fostul prosector al spitalului (1865-1858). Dr. I. Kopemicki a fost preparator al Muzeului Facultăţii de Medicină. El venise în ţară de la Kiev, unde fusese numit asociat străin al societăţilor de antropologie din Paris, din Londra etc.

 

In broşura sa, Câteva cuvinte asupra noului stabiliment anatomic al Spitalului Colţea, (Bucureşti, 1868), I. Kopernicki descrie amănunţit cadrul în care se desfăşurau cursurile şi lucrările de anatomie patologică; astfel, la parterul clădirii existau un amfiteatru cu 50 de locuri şi săli de disecţie cu 10 mese; la etajul I exista un muzeu cu 348 de piese normale seci sau în alcool; alt muzeu de anatomie patologică şi comparată se afla la etajul al II-lea, unde erau şi şase camere pentru studenţi şi interni; deasupra clădirii exista o terasă pentru prepararea pieselor de osteologie.

 

După plecarea din ţară a lui I. Kopernicki (1869), muzeul trece sub direcţia lui S. Scheiber, şef de lucrări la catedra de anatomie patologică, iar în 1873 sub direcţia dr. Paul Petrini şi, în sfârşit, în 1880, Eforia Spitalelor Civile l-a cedat Ministerului Instrucţiunii, împreună cu laboratorul de chimie, pentru Facultatea de Medicină. Preparatele anatomice din această colecţie privind patologia morfologică au fost repartizate catedrei de anatomie patologică şi, pe această cale, mai târziu, Institutului de patologie şi bacteriologie (actualul Institut Victor Babeş).

 

Un alt muzeu de anatomie patologică a fost înfiinţat la şcoala de Moaşe (la maternitate); şi muzeul acesta a fost trecut mai târziu (1886) institutului înfiinţat de Victor Babeş.