ePathology.ro

Metastazele osoase sunt date mai frecvent de 5 cancere: 

• Carcinomul mamar
• Carcinomul pulmonar cu celule mici
• Carcinomul renal 
• Carcinomul tiroidian 
• Carcinomul de prostata 

 Consecintele MTS: 

• Dureri osoase 
• Fracturi 
• Inlocuirea M.O. → anemie leuko-eritroblastica 
• Hipercalcemie prin distrugere osoasa 
• Compresii pe nervii spinali → pareze / paralizii

Tumori benigne

Osteomul osteoid apare numai la oasele lungi (diafiză) şi uneori în corpii vertebrali, ca o tumoră benignă cu diametru < 1 cm, dureroasă, la tineri < 20 de ani. 

Radiologic se observă o cavitate centrală, numită nidus, şi un halou clar periferic. 

Histologic, prezintă în centru o matrice osteoidă delimitată de osteoblaşti, iar la periferie o stromă fibroasă densă (osteo-scleroză) şi ţesut osos compact.

Osteoblastomul este un osteom osteoid gigant cu diametrul > 1 cm; apare frecvent în vertebre şi nu invadează osul. 

Histologic se constată osteoblaşti reactivi periferici, cu aspect “în lacrimă” (tear drop cells), ce delimitează o matrice osteoidă, dând în ansamblu aspectul de “plasa de sirma” (“chicken-wire pattern”). 

Osteomul este o tumoră benignă, ce apare la vârstă adultă (40-50 ani), cu localizare numai la craniu; orice localizare pe oase periferice se numeşte insulă de tip cortical sau enostoză. 

Histologic se caracterizează prin prezenţa unui os matur lamelar (“lamellar bone”). 

Osteocondromul este o exostoză osteo-cartilaginoasă, formată din trabecule de os matur şi cartilaj hialin bogat la periferie (ca o “căciulă”); între cele 2 formaţiuni histologice există vase sangvine ce erodează cartilajul. Este solitară, apare la tineri < 20 de ani, frecvent la genunchi. 

Condroblastomul se caracterizează prin prezenţa unor plaje condroide şi a unei strome cu 2 populaţii celulare : celule mici, curbate, reniforme, cu origine condroblastică şi celule gigante multinucleate (osteoclaste). 

Alte leziuni osoase benigne sunt: 

• miozita osifiantă (cu 2 zone : periferic – os compact şi ţesut muscular striat, iar central – ţesut conjunctiv lax şi osteoid imatur)
• fibromul condromixoid - matrice mixoidă cu celule stelate şi stromă cu septuri conjunctive ce conţin celule fusiforme şi celule gigante; diagnosticul diferenţial se poate face cu condrosarcomul mixoid de grad II
• fibromul osifiant

Marea majoritate a tumorilor se localizează în metafiză, sarcomul Ewing apare în diafiză (cavitatea medulară), iar epifiza găzduieşte 3 tumori : 

• tumora cu celule gigante 
• condroblastomul  
• osteoblastomul

Tumori maligne

 

Osteosarcomul este o tumoră osoasă malignă primitivă, ce apare frecvent la sexul masculin (~ 10-30 ani), cu localizare metafizară, la nivelul oaselor lungi; respectă regula : “fuge de cot şi se apropie de genunchi”. 

Osteosarcomul secundar apare în boala Paget, post-iradiere (în maxilă) sau pe focare de displazie osoasă; osteosarcomul din boala Paget este multicentric şi apare după vârsta de 50 de ani. Funcţie de localizare poate fi : central, periferic sau juxtacortical (are malignitate joasă). 

Histopatologic se caracterizează prin plaje de celule fusiforme (osteoblaste maligne), cu pleomorfism şi mitoze atipice, care produc matrice osteoidă; se necrozează spontan în ~ 2/3 din cazuri şi dă metastaze pulmonare. In formele bine diferentiate se pot observa osteoblasti maligni in matricea osteoida (normal se gasesc la periferie)

Histologic se descriu 4 tipuri : 

• tipul osteoblastic
• tipul condroblastic 
• tipul fibroblastic  
• tipul telangiectazic

Imunohistochimic poate fi pozitiv la vimentină, osteonectină, fosfatază alcalină, colagen I. 

De remarcat că un indice de necroza post-iradiere în osteosarcom > 90%, arată un prognostic relativ favorabil. 

 

 

 

Condrosarcomul este o tumoră cartilaginoasă malignă, cu localizare metafizară, în axul scheletului (coloană vertebrală, pelvis, centură scapulară), frecvent > 30 ani. 

Poate fi central, periferic sau juxtacortical, funcţie de localizare, iar histologic se caracterizează prin proliferarea unor condrocite mari, binucleate, pleomorfe, aşezate câte 2 în lacune (diade) sau câte 4 (tetrade), fără păstrarea structurii lobulare a cartilajului hialin. 

Se urmăresc 3 elemente : densitatea celulară, atipiile celulare şi mitozele, funcţie de care se descrie gradul de malignitate. 

Histopatologic se descriu câteva tipuri : 

• condrosarcomul bine diferenţiat (diagnostic diferenţial cu condromul dens celular)
• condrosarcomul cu celule clare (citoplasma cu aspect de “sticlă sfărâmată”) 
• condrosarcomul mixoid – grad II (diagnostic diferenţial cu fibromul condromixoid)
• condrosarcomul dediferenţiat (conţine o zonă sarcomatoasă diferită)
• condrosarcomul mezenchimatos. 

Condrosarcomul dediferenţiat are 2 zone : o zonă de condrosarcom nediferenţiat (high-grade) şi o zonă cu alt sarcom bine diferenţiat (low-grade) de tip histiocitom fibros malign sau osteosarcom; între cele 2 zone limita este distinctă şi bruscă.