ePathology.ro

Meningita

Meningitele virale sunt frecvente cu enterovirusuri, tranzitorii şi nefatale. Cele bacteriene sunt frecvente cu meningococ si Haemophilus Influenzae (la copil), cu meningococ si pneumococ tip 3 (la adulti), cu pneumococ tip 3 si Lysteria monocytogenes (la varstnici). Meningitele fungice sunt cu criptococ şi apar în SIDA. 

Consecintele meningitei bacteriene: 

•  tromboza sinusurilor cavernoase
•  hidrocefalie
•  aparitia unui abces cerebral
•  cronicizare cu fibroza meningeala difuza

Histopatologic, meningita bacteriana se caracterizează printr-un exsudat purulent cu polimorfonucleare in spatiul subarahnoidian. 

Leptomeningita defineşte inflamaţia spaţiului subarahnoidian la nivelul convexităţii calotei craniene in infectia cu meningococ, sau la nivelul bazei creierulul in infectia cu Haemophilus sau tuberculoza. Poate fi bacteriană, caracterizată printr-un infiltrat purulent cu polimorfonucleare, virală (caracterizată printr-un infiltrat limfo-plasmocitar) sau granulomatoasă în tuberculoza. 

In leptomeningita virală, lichidul cefalorahidian conţine numeroase limfocite, glucoza este normală, iar reacţia Pandy este pozitivă; în leptomeningita tuberculoasa, lichidul cefalorahidian conţine numeroase limfocite, glucoza este scăzută, iar reacţia Pandy este pozitivă. In leptomeningita bacteriana lichidul cefalorahidian are numeroase polimorfonucleare si glucoza scazuta.

Encefalite

Encefalitele virale au 3 caractere histologice, indiferent de virus:

• satelitoză cu neuronofagia neuronilor distruşi 
• infiltrate limfocitare perivasculare “în manşoane”
• glioza cerebrală 

Arbovirusurile produc acumularea limfocitelor perivascular în spaţiile Virchow-Robin (în encefalite), asociată cu degenerare neuronală. 

Virusul Herpes Simplex 1 (ce produce cea mai frecventă formă de encefalită), determină necroză extinsă a lobului temporal, microhemoragii, infiltrate limfocitare şi produce un efect citopatic incluzionar nuclear, producând nuclei “ground-glass” (sticlă mată), sub forma corpilor Cowdry A.

Virusul Herpes Zoster produce zona zoster prin cantonarea la nivelul celulelor ganglionare din radacinile nn. spinali si vasculita cerebrala

Virusul rabic produce meningoencefalita fatala, prin diseminarea de-a lungul nervilor periferici (neuroni cu corpii Babes – Negri intracitoplasmatici)

Rujeola produce panencefalita sclerozantă subacută, iar virusul vJC papova produce leukencefalopatia progresivă multifocală la imunosupresati, forme rare de encefalită. 

In infecţia cu HIV, apar caracteristic celule gigante multinucleate perivascular. 

Citomegalovirusul determina encefalita cu microcefalie si calcificari cerebrale la fat in utero

Abcese cerebrale

Encefalitele bacteriene pot produce abcese cerebrale. 

Abcesele pot apare prin contiguitate (de la o meningită, de la o otită medie purulentă) sau prin diseminare sangvină de la un focar septic, cel mai frecvent din plămân. 

Histopatologic se caracterizează printr-o cavitate plină cu puroi, delimitată de un perete fibros, cu reacţie astrocitară în jur. 

La imunosupresaţi apar abcese fungice cu Aspergillus, Criptococus, Zygomices sau cu Toxoplasma. 

Otitele medii purulente → abcese temporale

Infectiile sinusurilor nazale → abcese frontale 

Infectiile tuberculoase pulmonare → abcese cerebeloase

Septicemiile → abcese parietale

Encefalopatia spongiforma

Encefalopatia spongiformă este o boală dată de infecţia cu prioni, se caracterizează histopatologic prin prezenţa unor microchiste numeroase în substanţa cerebrală sub formă de bule (“bubbles”), iar clinic se manifestă prin demenţă. 

Prionii sunt proteine infecţioase, apăruţi prin modificarea unei proteine numită PrP, care este asociată membranei celulare şi care-şi schimbă configuraţia tridimensională, devenind rezistentă la degradare şi cu potenţial infecţios. 

Encefalopatia spongiformă cuprinde 3 entităţi :

• boala Creutzfeld-Jacob
• boala Kuru
• boala Gerstmann-Straussler.