ePathology.ro

Reumatismul articular acut

Cardita reumatismala Apare în cadrul unui reumatism articular acut secundar unei infecţii amigdaliene cu streptococ beta hemolitic de grup A şi este o pancardită ce cuprinde toate structurile morfologice ale inimii (boala “linge” articulaţiile şi “muşcă” inima

Criteriile lui Jones pentru diagnosticul reumatismului articular acut

I) Criterii majore :

• cardita
• coreea minor Sydenham
• artrita
• eritemul marginat Maynet
• noduli subcutanaţi

II) Criterii minore :

• Clinice : febra, artralgii
• Laborator : VSH crescut, proteina C reactivă prezentă, intervalul PR > 0.21s pe EKG (bloc atrioventricular grad 1)

Diagnosticul pozitiv se face când sunt îndeplinite 2 criterii majore sau 1 criteriu major şi 2 minore, cu titrul ASLO > 300 U.I.

Endocardita reumatismala

Se caracterizează printr-o valvulită “verucoasă” şi prin depozite de fibrină pe peretele posterior al atriului stâng (petele Mac Callum) cu aspect de “dinţi de peşte”.

Macroscopic, vegetaţiile valvulare sunt verucoase, aderente, nefriabile, cu localizare pe marginile libere şi comisurile valvulare ale valvelor mitrală şi aortică (ducând la stenoză mitrală sau aortică).

Microscopic vegetaţiile sunt alcătuite din fibrină, limfocite, macrofage şi plachete; ele apar în urma unei reacţii de hipersensibilitate de tip II prin mimetism antigenic (structuri sarcolemale similare antigenului M streptococic).

Vegetatiile verucoase determina sudura comisurilor valvulare, fibroza cu retractia si micsorarea cordajelor tendinoase, care dau in ansamblu un aspect “in palnie”, iar valva mitrala are aspect de “gura de peste“ (fish-mouth)

Miocardita reumatismala

Se caracterizează prin prezenţa nodulilor Aschoff, localizaţi interstiţial şi perivascular (reacţie de hipersensibilitate de tip IV – granulomatoasă).

Microscopic, nodulul Aschoff este constituit în centru dintr-o zonă de degenerescenta colagenica, mergand pina la necroză fibrinoidă, iar la periferie prezenţa de celule Aschoff (gigante, uneori multinucleate), celule Anicikov (celule alungite, cu nucleu în “bară zimţată” sau “omidă”), macrofage şi limfocite. Leziunea se poate însoţi de fibroză.

Pericardita reumatismala

Este o pericardită fibrinoasă, caracterizată prin depunerea unei reţele de fibrină albicioase pe pericardul visceral şi parietal, care îi dă aspectul de “tartină de unt deslipită” sau “limbă de pisică” (Laenec).

Endocardita bacteriana

Se caracterizează printr-o valvulopatie ulcero-vegetantă, cu necroza si perforaţii valvulare ducand la incompetenta aparatului valvular.

Vegetaţiile sunt friabile, neaderente, în zonele cu flux turbulent şi presiune scăzută : pe faţa atrială a valvei mitrale şi faţa ventriculară a valvei aortice.

Iniţial se formează o serie de vegetaţii trombotice non-bacteriene, care apoi se infectează cel mai frecvent cu stafilococ sau streptococ (75%).

Cea mai frecventă poartă de intrare este cea dentară şi apoi cea digestivă.

La toxicomani, endocardita bacteriană se localizează pe valva tricuspidă şi este cu fungi, Stafilococi şi germeni Gram negativi.

Endocardita acută este de etiologie stafilococică, apare pe proteze valvulare sau pe valve native, frecvent pe valva aortică, la persoane relativ tinere. Evolutia este spre insuficienta cardiaca acuta.

Endocardita subacută este de etiologie streptococică, apare pe valve lezate anterior (in cadrul RAA) şi la persoane mai în vârstă.

In evoluţie, endocardita bacteriană subacuta se poate complica cu abcese de inel valvular, apariţia unor anevrisme micotice în creier, prezenţa nodulilor Osler (roşii, dureroşi, în pulpa degetelor), petelor Janeway (macule eritematoase palmo-plantare), petelor Roth (exsudate retiniene “vătoase”), splenomegalie, anemie, sufluri aortice diastolice variabile.

Diagnosticul de endocardită valvulară se pune pe baza criteriilor lui Durack et al. (1994, modificat)

Criteriile majore:

• Hemocultură pozitivă dupa o perioadă de 12 ore sau trei hemoculturi pozitive din patru, luate în interval de o oră în puncte venoase diferite din localizări diferite.
• Dovezi ecocardiografice ale prezenţei unei vegetaţii, abces sau fisuri în proteza valvulară cardiacă.

Criteriile minore:

• Factorii predispozanţi (cum ar fi febra reumatică).
• Febră mai mare de 380 C.
• Microbiologie pozitivă (fără însă a îndeplini criteriul major) sau serologie pozitivă.
• Prezenţa fenomenelor periferice: pete Roth, noduli Ossler, plăci Janeway, glomerulonefrită, hemoragii în aşchie.
• Alte semne ecografice de prezenţă a endocarditei, dar fără a îndeplini criteriul major.

Bolnavul este diagnosticat pozitiv dacă sunt îndeplinite 2 criterii majore/1 criteriu major + 3 criterii minore sau dacă sunt îndeplinite 5 criterii minore.

Alte endocardite

Endocardita marantica – la cei cu carcinoame metastatice sau boli consumptive cronice (depozite mici, nodulare, de fibrina pe marginile libere valvulare)

Endocardita Liebmann-Sachs – in lupusul eritematos sistemic (prin prezenta de auto Ac anti-cardiolipina, ce produc agregare plachetara si depunerea unor vegetatii mici, trombotice, non-bacteriene pe cordajele tendinoase)

Miocardite

Poate fi: infectioasa (cu virusuri Cox A / B, Tripanosoma Cruzi), toxin -mediata (difterie), imun mediata (in reumatismul articular acut), idiopatica (miocardita Fiedler)