ePathology.ro

Accidentul vascular cerebral (AVC) poate fi de tip ischemic (infarct cerebral) sau hemoragic; manifestările clinice ale ambelor tipuri de AVC sunt reunite sub denumirea clinica de stroke (apoplexie). 

Hemoragia extradurală apare prin prin ruptura arterei meningee medii, ramură din artera maxilară, ramura din artera carotida externa

Hemoragia subdurală apare frecvent prin ruperea venelor subarahnoidiene şi formarea unui hematom subdural AVC Ischemic 6-9

AVC Ischemic

AVC ischemic determină necroză de lichefacţie şi ramolisment cerebral cu apariţia unor cavităţi chistice. Cauzele cele mai frecvente sunt 2 : 

• tromboza pe o placă de aterom fisurată din teritoriul vertebro-bazilar sau carotidian
• embolie prin fragmentarea unui tromb mural, după un infarct miocardic al ventriculului stâng, a unui tromb atrial prin fibrilaţie, sau a unor vegetaţii trombotice aortice sau mitrale 

Ateroscleroza progresivă apărută pe vasele mici duce la microinfarcte insidioase şi apariţia demenţei multi-infarct. 

Obstructia vaselor mari → infarct cerebral regional:

• Embolia aa. cerebrale anterioara si medie
• Tromboza in sistemul vertebro-bazilar sau carotidian (la bifurcatia a. carotide comune)

Arterioloscleroza hialina a vaselor mici → microinfarcte lacunare in nucleii bazali, punte, talamus, capsula alba interna

Apare in hipertensiune arteriala si diabet zaharat si se manifesta clinic prin: monopareze, pseudo-parkinsonism, dementa

Cei cu hipertensiune arteriala fac micro-anevrisme (Charcot-Bouchard) pe vasele mici predispuse la rupturi, iar indivizii mai in varsta de 70 ani au depuneri de A-β amiloid in peretii vaselor, asemanator cu boala Alzheimer

Ischemia globala → necroza laminara corticala

Apare in soc, hipoglicemie, intoxicatia cu monoxid de carbon, iar pacientii sunt intr-o stare vegetativa 

Morfologic se constata o banda de tesut glial galbui pe convexitatea creierului, care apare turtit

Tromboza sinusului cavernos → infarcte venoase 

In infarctul cerebral se descriu 3 zone : 

• zona de necroză de lichefacţie 
• zona cu macrofage spumoase, care au fagocitat mielina = “gitter cells”
• zona de glioză (proliferare astrocitară reactivă, echivalentă ţesutului de granulaţie)

AVC Hemoragic

AVC hemoragic poate fi de 4 tipuri : 

Intraparenchimatos – frecvent în nucleii bazali, punte şi cerebel, în hipertensiune arteriala, datorită unor vase cu pereţi subţiri, colagenizaţi, predispuse la rupturi 

Subarahnoidian – apare prin ruptura unor anevrisme “berry” (mură) sau a unor malformaţii arterio-venoase, frecvent în poligonul lui Willis

Subdural – prin rupere venoasă, frecvent la bătrâni, prin traumatisme sau hipertensiune arteriala

Extradural – prin ruptura arterei meningee medii, exclusiv traumatic (fracturi de bază de craniu) 

Hematoamele cerebrale, edemul cerebral si procesele expansive intracerebrale pot determina 4 tipuri de hernii: 

1) Hernie subfalciala a girusului cyngulat 

2) Hernie transtentoriala a girusului parahipo-campic

3) Hernia amigdalei cerebeloase prin foramen magnum (atentie la punctia lombara !)

4) Hernia diencefalului

Sindromul de hipertensiune intracraniana = cefalee + voma + edem papilar