• Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size

ePathology.ro

Member Area
Embolia - Consecinte si tipuri de embolie
Article Index
Embolia
Consecinte si tipuri de embolie
Exemple
All Pages

Consecinţele emboliei pot fi :

  • obstrucţia unui vas cu ischemie şi apariţia infarctului, gangrenei sau ramolismentului (în creier)
  • septicemia (emboli septici)
  • deces subit prin trombembolism pulmonar masiv
Embol de mari dimensiuni in trunchiul arterei pulmonare (embol “calaret”)

 

Embolia pulmonara

Embolii pulmonari îşi au originea în venele poplitee şi femurală, iar efectul lor este funcţie de mărimea lor şi de statusul circulaţiei pulmonare.

Embolia pulmonară masivă (blocarea > 90% din circulaţia pulmonară prin obstrucţia trunchiului arterei pulmonare – embol “călăreţ”) determină moarte subită, în timp ce blocarea a < 50% din circulaţia pulmonară (prin obstrucţia unei artere pulmonare), determină insuficienţă cardiacă dreaptă acută.

Embolii de dimensiuni medii pot produce infarct pulmonar hemoragic prin blocarea unei ramuri a arterei pulmonare.

Embolii mici, multipli, recurenţi pot produce hipertensiune pulmonară.

Embolii septici conţin bacterii piogene şi provin din focare de endocardită sau dintr-o venă implicată în supuraţie.

Peretele vasului în care se opreşte embolul se subţiază şi se dilată (anevrism micotic).

Embolia grăsoasă apare după fractura oaselor lungi şi embolii ajung în plămân.

In leziunile osoase cu zdrobiri, globule de grăsime pot apare şi în circulaţia sistemică. Pacientul este confuz, cu febră, dispnee, tahicardie şi cu rash peteşial. In cazurile severe apare cianoza, hemoptizie, comă şi moarte.

Embolia gazoasă apare când presiunea negativă din vasele gâtului (ex.: vena jugulară externă) aspiră aerul şi determină embolie cerebrală; volumele de aer mici ( < 100 ml) nu cauzează probleme (aerul se resoarbe), dar volumele mari (> 300 ml) sunt fatale.

Injectarea a 100-150 cm3 de aer în sistemul vascular determină embolie gazoasă cu deces.

Boala scafandrilor (embolia cu azot); Azotul este puţin solubil în sânge la presiune atmosfericã, însã devine solubil odatã cu creşterea adâncimii (in timpul scufundării către adâncimea de lucru, apare fenomenul de dizolvare a azotului în ţesuturi şi în lichidele interstiţiale); dacã revenirea la suprafaţã este prea rapidã, azotul se degajã din sânge sub formã de bule care pot determina dureri articulare; dacã aceste bule astupã vasele sanguine, se produce o embolie gazoasã care poate conduce la paralizie sau chiar moarte. Datorita efectelor mecanice ale presiunii sunt afectati în special plămânii, urechea medie şi sinusurile, precum şi tubul digestiv (colicile scafandrului). Mai pot apare si efecte biochimice cum ar fi narcoza azotului (betia adancurilor), hipoxia si hipercapnia, insotite de atacuri de panica.



Last Updated on Sunday, 03 May 2009 15:13
 

SIMGallery Requests

Cazuri clinice

Contul meu

This website is certified by Health On the Net Foundation. Click to verify. This site complies with the HONcode standard for trustworthy health information:
verify here.