ePathology.ro

 

Cluj
Popa Rubin (1901-1958)
Elev al profesorului T. Vasiliu, profesor la Catedra de Anatomie Patologică din Cluj, Popa Rubin s-a specializat sub conducerea lui G. Roussy (Paris), R. Erdmann şi R. Mayer (Germania). In 1929 a înfiinţat sub conducerea profesorului Iuliu Moldovan Institutul pentru studiul şi profilaxia cancerului din Cluj. In 1924, cartea sa “Boalele sângelui şi organelor hematopoietice” este prima lucrare consistentă de hematologie în limba română ca şi “Tumorile ţesutului reticulo-histiocitar” (1953); s-a impus ca un protagonist al teoriei posibilităţii transformării reacţiilor inflamatorii sau imune prelungite sau repetate în limfoame sau leucemii.

 

Rubin Popa s-a născut la 3 iunie 1901, în satul Ciugudul de Jos, judeţul Alba, într-o familie de ţărani. Prenumele său, rubin obişnuit, dar care avea să-l caracterizeze toată viaţa ca pe o piatră preţioasă, venea de la admiraţia pe care o avea tatăl său pentru luptătorul memorandist Rubin Patiţia. A urmat studiile secundare la Blaj, iar în 1919 s-a înscris la nou infiinţata Facultate românească de Medicină din Cluj.

 

Incă din primii ani de studiu s-a remarcat prin calităţile sale intelectuale native şi având o sporită înclinaţie spre cercetare, a început să lucreze în Institutul de Anatomie Patologică, sub îndrumarea profesorului Titu Vasiliu imediat după absolvirea facultăţii.

 

Profesorul - care avea să-i devină maestru şi părinte spiritual – l-a numit preparator bugetar. In 1925 a obţinut titlul de doctor în medicină şi chirurgie, cu teza “Aspectele anatomo-patologice ale sifilisului aortic”. In anul universitar 1926-1927 - deci la doar 3 ani de la absolvirea facultăţii, a devenit şefde lucrări.

 

In perioada 1928-1932 s-a perfecţionat în Franţa şi Germania, sub îndrumarea unor personalităţi ilustre ca: Gustave Roussy, Rhoda Erdmann, Robert Mayer şi Rossle.

 

Rubin Popa şi-a format o remarcabilă gândire anatomo-clinică, lucrând sub conducerea Prof. I. Haţieganu la Clinica Medicală. In această perioadă, beneficiind de o  capacitate integrativă cu totul aparte şi de o deosebită claritate în expunerea ideilor, a început să fie apreciat ca un important anatomo-patolog, "un stejar al cărui coroană cuprindea toate problemele teoretice ale medicinii şi ale cărui rădăcini erau adânc înfipte în practica medicală". (G. Simu)

 

Rubin Popa a făcut parte din grupul de pionieri entuziaşti care – coordonaţi de Prof. I. Moldovan - au înfiinţat în anul 1929 Institutul pentru Studiul şi Profilaxia Cancerului din Cluj. La acest Institut - al 3-lea din Europa, R. Popa a lucrat în calitate de şef de laborator, începând din 1930 până la prematurul său sfârşit.

 

Incepând din 1925 a fost Secretar General al Reuniunii Anatomice din Cluj, condusă de T. Vasiliu. De menţionat lucrarea lui R. Popa intitulată “Dare de samă asupra Activităţii reuniunii anatomice pe anul 1933-1934” (1934). A publicat numeroase lucrări în revista "Cancerul", printre care şi importantul studiu “Mortalitatea prin cancer în Cluj în anii 1896-1932” (1933). In timpul refugiului la Sibiu, în 1941, Rubin Popa a fost numit profesor de Patologie generală şi Medicină experimentală, ca urmare a pensionarii Prof. Mihai Botez. In această funcţie a activat până în 1947, când a preluat conducerea Catedrei de Anatomie Patologică - după pensionarea lui Titu Vasiliu - iar disciplina de Patologie generală, numită din 1948 Fiziopatologie, a fost preluată de dr. Pavel Ciurdariu.

 

In 1945, profesorul Popa a devenit Directorul Institutului de Cancer, funcţie pe care a deţinut-o până la moartea sa, în 1958. Ca succesor al său, a fost chemat de la Bucureşti I. Chiricuţă.

 

Rubin Popa a adus contribuţii importante în diagnosticul precoce al bolii canceroase şi în studiul bolilor precanceroase. Prin interpretările sale statistice a contribuit la cunoaşterea cât mai exactă a frecvenţei bolii canceroase în regiunile transilvănene.

 

Continuând lucrările lui T. Vasiliu, Rubin Popa - în colaborare cu V.V. Papilian şi E. Neumann - a adus contribuţii semnificative la studiul bolii reumatismale (leziunile vasculare şi aspectele morfopatologice ale imunităţii bolii). A efectuat cercetări în colaborare cu G. Simu şi C. Ciobîcă asupra infecţiilor cu agenţi rezistenţi la antibioticele uzuale, asupra micozelor viscerale şi a unor parazitoze rar întâlnite, ajungând la concluzia că reacţiile imune prelungite se pot transforma în procese limfo-proliferative. De asemeni, şi-a adus aportul la clasificarea şi sistematizarea afecţiunilor sistemului reticulo-histiocitar. A abordat patologia experimentală în domeniul oncologiei şi a pneumo-coniozelor. In ultimii ani ai vieţii a lucrat împreună cu colaboratorii săi la un volum despre Morfopatologia tubului digestiv, lucrare rămasă neterminată. In 1951 a redactat Note de Anatomie Patologică - partea generală (vol.1) şi partea specială (vol.2).

 

Prof. Rubin Popa a fost membru în Co1egiul de redacţie al revistelor "Clujul medical" şi “Morfologia normală şi patologică". Din 1950 până în 1958 a fost preşedintele Secţiei de Morfo1ogie a U.S.S.M. Cluj.

 

Ca o recunoaştere a meritelor sale de excepţie, în 1939 a fost ales Prodecan al Facultăţii de Medicină din Cluj, calitate în care a activat până în 1942; în perioada 1944-1948, a fost din nou ales Prodecan.

 

A încetat din viaţă, doborât de boala pe care a combătut-o cu toată energia în decursul întregii sale activităţi medicale, la 12 februarie 1958, în vârstă de 57 de ani. La dorinţa sa a fost înmormântat în satul natal.